ȘEDINȚOMÁN, -Ă, ședințomani, -e, s. m. și f. (Ir.) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe (1), de a discuta mult în cadrul acestora. – Ședință + suf. -oman.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ȘEDINȚOMÁN, -Ă s.m. și f. (Peior.) Cel care are mania ședințelor. [< ședință + -man].
Sursa: Dicționar de neologisme
ședințoman, -ă, ședințomani, -e adj. (d. oameni) care are mania de a convoca multe ședințe, de a discuta mult în cadrul acestora.Sursa: Dicționar de argou al limbii române ședințomán s. m., pl. ședințomániSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ȘEDINȚOMÁN, -Ă, ședințomani, -e, s. m. și f. (Ir.) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe (1), de a discuta mult în cadrul acestora. – Ședință + suf. -oman.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 