Definiția cuvântului învoință

învoințá vb. I (înv.) a da voie, a încuviința, a îngădui, a permite.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

învoínță f., pl. e. Vechĭ. Învoire, concordanță.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Cuvinte aleatoareprostire | balenide | târg | cercare | gurmir

Cuvinte similare îndoință

;