Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele îndreptător:

ÎNDREPTĂTÓR, -OÁRE, îndreptători, -oare, adj. (Și substantivat; înv.) Care îndreaptă, îndrumează; călăuzitor. – Îndrepta + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



îndreptătór, -oáre adj. Care îndreaptă. S. n., pl. oare. Carte saŭ aparat care îndreaptă (îndreptar).
Sursa: Dicționaru limbii românești

îndreptătór (înv.) adj. m., pl. îndreptătóri; f. sg. și pl. îndreptătoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

îndreptător m. cel ce îndreaptă: Îndreptătorul bețivilor (titlul unei cărți morale de Anton Pann).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎNDREPTĂTÓR, -OÁRE, îndreptători, -oare, adj. (Și substantivat; înv.) Care îndreaptă, îndrumă; călăuzitor. – Îndrepta + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)