Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele împletire:

ÎMPLETÍRE, împletiri, s. f. Acțiunea de a (se) împleti și rezultatul ei; împletit1. ♦ Fig. Amestec, încurcătură, încâlceală. – V. împleti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

împletíre s. f., g.-d. art. împletírii; pl. împletíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită


ÎMPLETÍRE, împletiri, s. f. Acțiunea de a (se) împleti și rezultatul ei; împletit1. ♦ Fig. Amestec, încurcătură, încâlceală. – V. împleti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

împletire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul împleti