Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele îmbarca:

ÎMBARCÁ, îmbárc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă; p. gener. a (se) urca pentru a călători în orice fel de mijloc de transport. – Din fr. embarquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ÎMBARCÁ vb. I. tr., refl. a (se) urca pe o navă, într-un vehicul pentru o călătorie. II. refl. (fig.) a se angaja împreună într-o acțiune. (< fr. embarquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ÎMBARCÁ vb.I. 1. tr., refl. A (se) urca pe o navă; (p. ext.) a (se) urca într-un tren, într-un vehicul pentru o călătorie mai îndelungată. 2. tr. A încărca o navă. [P.i. îmbárc, 3,6 -că. [< fr. embarquer].
Sursa: Dicționar de neologisme

îmbarcá, îmbarc v. t. (intl.) 1. a aresta. 2. a întemnița. 3. a transfera dintr-un penitenciar în altul.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

îmbarcá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbárcă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

îmbarcà v. 1. a pune într’o barcă sau o corabie; 2. a se urca în corabie spre a călători pe mare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎMBARCÁ, îmbárc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă; p. gener. a (se) urca în orice fel de mijloc de transport pentru a călători. – Din fr. embarquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

îmbârcá, îmbấrc, vb. I (reg.) a ajuta pe cineva să se suie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme