SPRING s.n. (Mar.) Parâmă de legare sau de manevrare dată din bordul unei nave, oblic față de axa sa longitudinală la o baba, sau alt mijloc de amarare de pe chei. [Var. șpring. / < engl. spring].
Sursa: Dicționar de neologisme
SPRING s. n. parâmă de legare sau de manevrare, dată din bordul unei nave, oblic față de axul său longitudinal, la o baba sau alt mijloc de amarare de pe chei. (< engl. spring)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ȘPRING, șpringuri, s. n. (Mar.) Parâmă folosită pentru a ancora o navă (1). – Din engl. spring.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ȘPRING s.n. (Mar.) Parâmă pentru legarea navei, dată de la proră înapoi sau de la pupă înainte. [Var. spring. / < engl. spring].
Sursa: Dicționar de neologisme
ȘPRING s. n. parâmă pentru ancorarea navei. (< engl. spring)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
șpring, șpringuri s. n. (intl.) furt comis prin folosirea cheilor potrivite.Sursa: Dicționar de argou al limbii române șpring s. n., pl. șprínguriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ȘPRING, șpringuri, s. n. (Mar.) Parâmă folosită pentru a ancora o navă (1). – Din engl. spring.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)