ÎNVĂPĂIÉRE, învăpăieri, s. f. Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei; aprindere; fig. înflăcărare, ardoare, însuflețire. – V. învăpăia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a învăpăiére s. f., g.-d. art. învăpăiérii; pl. învăpăiériSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
învăpăiere f. 1. văpaie intensivă: raspândind învăpăieri AL.; 2. fig. ardoare: cu ’nvăpăiere eu le descriu pe toate AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ÎNVĂPĂIÉRE, învăpăieri, s. f. Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei; aprindere; fig. înflăcărare, ardoare, însuflețire. – V. învăpăia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
învăpăiere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul învăpăia