INCRUSTÁRE, incrustări, s. f. Acțiunea de a (se) incrusta și rezultatul ei; (concr.) incrustație (2). [Var.: încrustáre s. f.] – V. incrusta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INCRUSTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) incrusta și rezultatul ei; (concr.) incrustație. [Var. încrustare s.f. / < incrusta].
Sursa: Dicționar de neologisme
incrustáre s. f., g.-d. art. incrustắrii; pl. incrustắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită INCRUSTÁRE, incrustări, s. f. Acțiunea de a (se) incrusta și rezultatul ei; (concr.) incrustație (2). [Var.: încrustáre s. f.] – V. incrusta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ÎNCRUSTÁRE s. f. v. incrustare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ÎNCRUSTÁRE s.f. v. incrustare.
Sursa: Dicționar de neologisme
ÎNCRUSTÁRE s. f. v. incrustare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
incrustare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul incrusta
încrustare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul încrusta