ÎMBĂLÁ, îmbălez, vb. I. Tranz. A umple de bale; a umezi cu salivă; spec. a muia cu salivă firul de tors în timpul torsului manual. ♦ Fig. A folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva). – În + bale.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a îmbălá (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 3 îmbăleázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
îmbălà v. 1. a umplea de bale (și fig.); 2. a muia cu scuipat: a îmbăia tortul CR.; 3. fig. a spune vorbe triviale.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ÎMBĂLÁ, îmbăiez, vb. I. Tranz. A umple de bale; a umezi cu salivă; spec. a muia cu salivă firul de tors în timpul torsului manual. ♦ Fig. A folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva). – În + bale.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)