a binedispune - Verb - conjugarea a III-a


Moduri nepredicative pentru verbul a binedispune
InfinitivInfinitiv lungGerunziuParticipiuSupin
a binedispunebinedispunerebinedispunândbinedispusde binedispus

Moduri predicative pentru verbul a binedispune
Pers./Nr.PrezentImperfectPerfect simpluPerfect compusMai mult ca perfectViitorViitor anterior
Persoana I/Singularbinedispunbinedispuneambinedispuseiam binedispusbinedispusesemvoi binedispunevoi fi binedispus
Persoana a II-a/Singularbinedispuibinedispuneaibinedispuseșiai binedispusbinedispuseseșivei binedispunevei fi binedispus
Persoana a III-a/Singularbinedispunebinedispuneabinedispusea binedispusbinedispuseseva binedispuneva fi binedispus
Persoana I/Pluralbinedispunembinedispuneambinedispuserămam binedispusbinedispuseserămvom binedispunevom fi binedispus
Persoana a II-a/Pluralbinedispunețibinedispuneațibinedispuserățiați binedispusbinedispuseserățiveți binedispuneveți fi binedispus
Persoana a III-a/Pluralbinedispunbinedispuneaubinedispuserăau binedispusbinedispuseserăvor binedispunevor fi binedispus
Pers./Nr.ConjunctivConditional OptativImperativ
Persoana I/Singularbinedispunsă fi binedispusbinedispuneaș fi binedispus
Persoana a II-a/Singularbinedispuisă fi binedispusai binedispuneai fi binedispusbinedispune
Persoana a III-a/Singularbinedispunăsă fi binedispusar binedispunear fi binedispus
Persoana I/Pluralbinedispunemsă fi binedispusam binedispuneam fi binedispus
Persoana a II-a/Pluralbinedispunețisă fi binedispusați binedispuneați fi binedispusbinedispuneți
Persoana a III-a/Pluralbinedispunăsă fi binedispusar binedispunear fi binedispus