a învecina - Verb - conjugarea I


Moduri nepredicative pentru verbul a învecina
InfinitivInfinitiv lungGerunziuParticipiuSupin
a învecinaînvecinareînvecinândînvecinatde învecinat

Moduri predicative pentru verbul a învecina
Pers./Nr.PrezentImperfectPerfect simpluPerfect compusMai mult ca perfectViitorViitor anterior
Persoana I/Singularînvecinezînvecinamînvecinaiam învecinatînvecinasemvoi învecinavoi fi învecinat
Persoana a II-a/Singularînvecineziînvecinaiînvecinașiai învecinatînvecinaseșivei învecinavei fi învecinat
Persoana a III-a/Singularînvecineazăînvecinaînvecinăa învecinatînvecinaseva învecinava fi învecinat
Persoana I/Pluralînvecinămînvecinamînvecinarămam învecinatînvecinaserămvom învecinavom fi învecinat
Persoana a II-a/Pluralînvecinațiînvecinațiînvecinarățiați învecinatînvecinaserățiveți învecinaveți fi învecinat
Persoana a III-a/Pluralînvecineazăînvecinauînvecinarăau învecinatînvecinaserăvor învecinavor fi învecinat
Pers./Nr.ConjunctivConditional OptativImperativ
Persoana I/Singularînvecinezsă fi învecinatînvecinaaș fi învecinat
Persoana a II-a/Singularînvecinezisă fi învecinatai învecinaai fi învecinatînvecinează
Persoana a III-a/Singularînvecinezesă fi învecinatar învecinaar fi învecinat
Persoana I/Pluralînvecinămsă fi învecinatam învecinaam fi învecinat
Persoana a II-a/Pluralînvecinațisă fi învecinatați învecinaați fi învecinatînvecinați
Persoana a III-a/Pluralînvecinezesă fi învecinatar învecinaar fi învecinat