a înfrunta - Verb - conjugarea I


Moduri nepredicative pentru verbul a înfrunta
InfinitivInfinitiv lungGerunziuParticipiuSupin
a înfruntaînfruntareînfruntândînfruntatde înfruntat

Moduri predicative pentru verbul a înfrunta
Pers./Nr.PrezentImperfectPerfect simpluPerfect compusMai mult ca perfectViitorViitor anterior
Persoana I/Singularînfruntînfruntamînfruntaiam înfruntatînfruntasemvoi înfruntavoi fi înfruntat
Persoana a II-a/Singularînfrunțiînfruntaiînfruntașiai înfruntatînfruntaseșivei înfruntavei fi înfruntat
Persoana a III-a/Singularînfruntăînfruntaînfruntăa înfruntatînfruntaseva înfruntava fi înfruntat
Persoana I/Pluralînfruntămînfruntamînfruntarămam înfruntatînfruntaserămvom înfruntavom fi înfruntat
Persoana a II-a/Pluralînfruntațiînfruntațiînfruntarățiați înfruntatînfruntaserățiveți înfruntaveți fi înfruntat
Persoana a III-a/Pluralînfruntăînfruntauînfruntarăau înfruntatînfruntaserăvor înfruntavor fi înfruntat
Pers./Nr.ConjunctivConditional OptativImperativ
Persoana I/Singularînfruntsă fi înfruntatînfruntaaș fi înfruntat
Persoana a II-a/Singularînfrunțisă fi înfruntatai înfruntaai fi înfruntatînfruntă
Persoana a III-a/Singularînfruntesă fi înfruntatar înfruntaar fi înfruntat
Persoana I/Pluralînfruntămsă fi înfruntatam înfruntaam fi înfruntat
Persoana a II-a/Pluralînfruntațisă fi înfruntatați înfruntaați fi înfruntatînfruntați
Persoana a III-a/Pluralînfruntesă fi înfruntatar înfruntaar fi înfruntat