Am găsit 980 de cuvinte care încep cu ti:

țibocuță - țibocúțe, s.f. (reg.) viespe-de-drumuri.[...]



Tibru - m. fluviu în Italia, udă Roma: 370 km.[...]

Tibul - m. poet roman, autor de Elegii, cari respiră o dulce melancolie și o sensibilitate aleasă (54-19[...]

Tibur - n. vechiu oraș, în Italia, numit azi Tivoli, ale cărui situri delicioase au fost cântate de Hor[...]

Tiburtus - unul dintre fiii lui Amphiaraus. S-a stabilit în Italia, unde a întemeiat cetatea Tibur.[...]

tic - interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul ritmic al ceasornicului, bătăile inimii e[...]

tic-tac - s. n., pl. tic-tácuri[...]

țică - s. m. (Fam.) Termen de adresare pentru un copil. – Din [băie]țică.[...]

ticăi - pers. 3 ticăie, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic în [...]

ticăială - s. f. (Rar) Muncă fără spor; mocăială. – Ticăi2 + suf. -eală.[...]

ticăință - f., pl. e. Dos. Ticăire.[...]

ticăire - ticăiri, s. f. v. TICĂI. – [DEX '98][...]

ticăit - ticăituri, s. n. Faptul de a ticăi1; bătaie, sunet ritmic al ceasornicului; zvâcnire, palpitare[...]

ticăițește - adv. În ticăire, în mod ticăit.[...]

ticăiție - f. (d. ticăit). Dos. Păcătoșie.[...]

țicăitoare - țicăitóri, s.f. (reg.) 1. ciocănitoare; cinteză. 2. țipar, cicar.[...]

tical - s.m. Baht. [< germ. Tical < cuv. malaiez].[...]

ticală - f. (d. mă ticăĭesc). Vechĭ. Păcătoșie, mizerie. Azĭ. Fam. Om ticăit: ce ticală de om ![...]

ticălos - -OÁSĂ, ticăloși, -oase, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care comite fapte reprobabile; nemern[...]

ticăloșenie - ticăloșenii, s. f. (Rar) Ticăloșie (1). – Ticălos + suf. -enie.[...]