Am găsit 335 de cuvinte care încep cu har:

har - haruri, s. n. 1. (În religia creștină) Dar2, ajutor spiritual, grație divină acordată omului.[...]

hâră - hâre, s. f. (Reg.) Ceartă, neînțelegere, zâzanie (pentru lucruri mărunte). ◊ Loc. adv.[...]


hara-para - (pop.) s. f., adv.[...]

haraba - harabale, s. f. (Reg.) Căruță mare folosită pentru transportul grânelor și al altor poveri; p[...]

harababură - harababuri, s. f. Dezordine, învălmășeală, încurcătură; gălăgie, scandal. [Var.: arababú[...]

harabagerie - f. (d. harabagiŭ). Cărăușie.[...]

harabagie - s. f. (Reg.) Cărăușie. – Harabagiu + suf. -ie.[...]

harabagilîc - n., pl. urĭ (turc. ῾arabağylyk). Vechĭ. Cărăușie.[...]

harabagiu - harabagii, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Din tc. arabacı.[...]

harabaie - hărăbăi, s. f. Casă, încăpere, curte etc. de dimensiuni mari. ♦ Vehicul mare. [Pr.: -b[...]

harabara - V. hala-bala.[...]

hărăbor - -OÁRĂ, hărăbori, -oare, adj. (Reg., despre copii) Vioi, voinic. – Slav (v. sl. hrabrŭ).[...]

hărăbușcă - f., pl. ște (d. haraba). Nord. Căruță ușoară: treĭ călugărĭ c´o hărăbușcă; tata s´a[...]

harac - haraci, s. m. V. arac.[...]

harachiri - s. n. Sinucidere prin spintecarea pântecelui, practicată în Japonia, în special de samurai, în[...]

haraci - haraciuri, s. n. Tribut anual pe care țările vasale îl plăteau Imperiului Otoman. ♦ Trib[...]

hărăcit - s. n. v. arăcit.[...]

haraciu - n. od. tribut plătit Porții de Țările Române. [Turc. HARAČ]. În Muntenia, el data dela Mirce[...]

hărăcsi - hărăcsesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A lua sânge. – Ngr. haraxo (aor. harixa).[...]

haractir - (-ruri), s. n. – Caracter. Ngr. χαραϰτήρ (Gáldi 194). Este dublet al lui caracter, [...]