țipătoáre (fluier) (reg.) s. f., g.-d. art. țipătórii; pl. țipătóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită țipătoáre f., pl. orĭ. Șuĭerătoare de imitat țipetu [!] păsărilor la vînat.
Sursa: Dicționaru limbii românești
Forme flexionare:
țipătoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul țipător
țipătoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul țipător
țipătoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul țipător
țipătoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul țipător