sunt v. fiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită sunt v. 1. întrebuințat ca auxiliar pentru formarea verbelor, pasive: sunt lăudat; 2. a exista: asta nu este; 3. a aparține: cartea este a mea; 4. a fi originar: este din Brăila; 5. a se afla: Slatina este pe Olt [Vechiu-rom. sânt = lat. SUNT (a treia persoană a pluralului luată ca singular)]. V. fi.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
sunt, V. sînt.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ȘUNT, șunturi, s. n. 1. Rezistor electric conectat între două puncte ale unui circuit electric pentru protejarea porțiunii de circuit cuprinse între aceste puncte. 2. Derivare a circuitului sanguin pe alte căi circulatorii decât cele normale. – Din engl. shunt.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ȘUNT s.n. 1. Dispozitiv de derivare a curentului electric dintr-un circuit. 2. Derivație patologică sau operatorie a curentului sanguin. [< fr., engl. shunt].
Sursa: Dicționar de neologisme
ȘUNT s. n. 1. dispozitiv de derivare a curentului electric dintr-un circuit. 2. derivare patologică sau operatorie a curentului sangvin. (< engl., fr. shunt)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
șunt s. n., pl. șúnturiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ȘUNT, șunturi, s. n. 1. Rezistor electric conectat între două puncte ale unui circuit electric pentru protejarea porțiunii de circuit cuprinse între aceste puncte. 2. Derivare a circuitului sangvin pe alte căi circulatorii decât cele normale. – Din engl. shunt.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
sunt - Verb, Indicativ, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul fi
sunt - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul fi