șum, șúmuri, s.n. (reg.) 1. spumă de pe laptele proaspăt muls. 2. rachiu tare; frunte. 3. rachiu slab (care curge la sfârșitul distilării). 4. miros.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
șum n., pl. urĭ (rut. šum, pol. szum, spumă, szumówka, al doilea rachiŭ, șum, d. vgerm. skûm, azĭ schaum, spumă). Nord. Rachiŭ tare care vine după posleț și care nu se bea curat (numit și fuză și arămoĭ în Mold. sud). V. picuș.
Sursa: Dicționaru limbii românești