ȘTIOÁLNĂ, știoalne, s. f. (Reg.) Bulboană. ♦ Baltă mocirloasă. – Din germ. Stollen, ucr. štol'na.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a știoálnă, știoálne, s.f. (reg.) 1. baltă mocirloasă. 2. bulboană; loc mai adânc în albia unui râu, bun de scăldat. 3. groapă cu apă; gropan. 4. galerie în mină. 5. mină (de aur). 6. (în forma: știolnă) lutărie. 7. teren mlăștinos. 8. fântână nepietruită. 9. copcă în gheață. 10. (în forma: știolnă) deșert (gol) la cal.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
știoálnă (-ne), s. f. – 1. Baltă, bulboană. – 2. Galerie de mină. – Var. știolnă. Germ. Stollen, prin intermediul mag. stolna, rut. štolnja (Drăganu, Dacor., III, 709).Sursa: Dicționarul etimologic român ștĭoálnă, ștĭobî́lc, ștĭoldíc, ștĭólnă, V. șteo-.
Sursa: Dicționaru limbii românești
știoálnă (reg.) (știoal-) s. f., g.-d. art. știoálnei; pl. știoálneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită știoalnă f. Mold. Tr. 1. fântână nepietruită; 2. loc mai adânc în albia unui râu: știoalna unde mă scăldam CR. [Ung. STOLNA (din nemț. Stollen)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ȘTIOÁLNĂ, știoalne, s. f. (Reg.) Bulboană. ♦ Baltă mocirloasă. – Din germ. Stollen, ucr. štol’na.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)