SFÉȘNIC, sfeșnice, s. n. Suport special pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe. [Var.: (reg.) șféșnic, féșnic s. n.] – Din sl. sveštinikŭ.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a sféșnic s. n., pl. sféșniceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
sféșnic și féșnic n, pl. e (din maĭ vechiu sveștnic, vsl. svĭeštinikŭ, rus. svĭeštnik, id., d. svĭet, lumină, auroră, lume. V. sfetesc, feștilă). Unealtă în care se înțepenește lumînarea ca să stea vertical și să ardă. V. poponeț, policandru.
Sursa: Dicționaru limbii românești
sfeșnic n. unealtă de pus lumânări într’însa. [Vechiu-rom, sfeștnic = slav. SVIEȘTNIKŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SFÉȘNIC, sfeșnice, s. n. Suport special pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe. [Var.: (reg.) șféșnic, féșnic s. n.] – Din sl. švestinikŭ.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ȘFÉȘNIC s. n. v. sfeșnic.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ȘFÉȘNIC s. n. v. sfeșnic.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)