ȘEA s. f. v. șa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a șea f. V. șa.
Sursa: Dicționaru limbii românești
șea f. 1. (pl. șele) un fel de scaun ce se pune în spinarea calului pentru înlesnirea călărețului: încălecai p’o șea și vă spusei dumniavoastră așa ! e sfârșitul stereotip al basmelor; 2. pl. V. șeale. [Lat. SELLA].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ȘEA s. f. v. șa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)