ȘAMOTÁ, șamotez, vb. I. Tranz. A căptuși un cuptor cu șamotă. – Din germ. schamottieren. Cf. șamotăSursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ȘAMOTÁ vb. I. tr. A căptuși un cuptor cu șamotă. [< germ. schamottieren].
Sursa: Dicționar de neologisme
ȘAMOTÁ vb. tr. 1. a transforma argila în șamotă. 2. a căptuși un cuptor, o sobă etc. cu șamotă. (< germ. schamottieren)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
șamotá (a ~) vb., ind. prez. 3 șamoteázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ȘAMOTÁ, șamotez, vb. I Tranz. A căptuși un cuptor cu șamotă. – Din germ. schamottieren. Cf. șamotă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ȘAMÓTĂ, șamote, s. f. Material refractar obținut din argilă arsă și măcinată, care se întrebuințează la prepararea cărămizilor și a altor materiale refractare; p. ext. cărămidă sau placă refractară preparată din astfel de argilă. [Var.: șamót s. n.] – Din germ. Schamotte, fr. chamotte.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ȘAMÓTĂ s.f. Material obținut prin măcinarea unei argile refractare arse, folosit la fabricarea produselor refractare. [Var. șamot s.n. / < germ. Schamotte].
Sursa: Dicționar de neologisme
ȘAMÓTĂ s. f. 1. material prin măcinarea argilei arse, la fabricarea produselor refractare. 2. produs refractar din șamotă (1). (< germ. Schamotte, fr. chamotte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
șamótă s. f., g.-d. art. șamótei; pl. șamóteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ȘAMÓTĂ, șamote, s. f. Material refractar obținut din argilă arsă și măcinată, care se întrebuințează la prepararea cărămizilor și a altor materiale refractare; p. ext. cărămidă sau placă refractară preparată din astfel de argilă. [Var.: șamót s. n.] – Din germ. Schamotte, fr. chamotte.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)