Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele învecinare:
ÎNVECINÁRE s. f. (Rar) Faptul de a se învecina; vecinătate. – V. învecina. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
învecináre s. f., g.-d. art. învecinắrii Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ÎNVECINÁRE s. f. Faptul de a se învecina; vecinătate. – V. învecina. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
învecinare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul învecina