ÎNCETIȘÓRUL subst. în expr. v. ÎNCETIȘÓR. (Substantivat; în expr.) (A lua pe cineva sau a o lua) cu încetișorul = (a lua pe cineva sau a o lua) cu blândețe, cu tact, cu binișorul. [DEX '98]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare