ZVELTÉȚE s. f. Faptul de a fi zvelt; însușire a ceea ce este zvelt; suplețe. – Zvelt + suf. -ețe. Cf. it. sveltezza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ZVELTÉȚE s.f., art. zveltéțea, g.-d. art. zveltéței
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
ZVELTÉȚE s.f. Faptul de a fi zvelt. [Cf. it. sveltezza, fr. sveltesse].
Sursa: Dicționar de neologisme
ZVELTÉȚE s. f. calitatea de a fi zvelt; suplețe. (< fr. sveltesse, it. sveltezza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
zveltéțe s. f., art. zveltéțea, g.-d. art. zveltéței
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ZVELTÉȚE s. f. Faptul de a fi zvelt. – Din zvelt + suf. -ețe.Sursa: Dicționarul limbii române moderne ZVELTÉȚE s. f. Faptul de a fi zvelt; însușire a ceea ce este zvelt; suplețe. – Zvelt + suf. -ețe. – Cf. it. s v e l t e z z a.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
ZVELTÉȚE s. f. Faptul de a fi zvelt; însușire a ceea ce este zvelt; suplețe. – Zvelt + suf. -ețe. Cf. it. sveltezza.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ZVELTÉȚE s.f., art. zveltéțea, g.-d. art. zveltéței
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
ZVELTÉȚE s.f. Faptul de a fi zvelt. [Cf. it. sveltezza, fr. sveltesse].
Sursa: Dicționar de neologisme
ZVELTÉȚE s. f. calitatea de a fi zvelt; suplețe. (< fr. sveltesse, it. sveltezza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
zveltéțe s. f., art. zveltéțea, g.-d. art. zveltéței
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ZVELTÉȚE s. f. Faptul de a fi zvelt. – Din zvelt + suf. -ețe.Sursa: Dicționarul limbii române moderne ZVELTÉȚE s. f. Faptul de a fi zvelt; însușire a ceea ce este zvelt; suplețe. – Zvelt + suf. -ețe. – Cf. it. s v e l t e z z a.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)