Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele zvârli:

ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (În concurență cu azvârli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o mișcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda un lucru (ne folositor sau vătămător). ♦ A proiecta în afară (ca urmare a unei impulsii lăuntrice). Vulcanul zvârle lavă. 2. A risipi, a împrăștia. ♦ Fig. A cheltui bani fără socoteală. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l alunga etc.). 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș; a lovi. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a porni cu mare avânt. ♦ A se arunca, a sări. Se zvârle pe cal.Cf. scr. vrljiti, bg. hvărljam.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ZVÂRLÍ vb., ind. prez. 1 sg. zvârl, 3 sg. zvấrlă / zvấrle, imperf. 3 sg. zvârleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zvấrle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române

ZVÂRLÍ vb. IV. [ind. prez. 1 sg. și zvấrlu]
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane

zvârlí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. zv'ârle, 3 pl.zv'ârlă / zvârl, imperf. 3 sg. zvârleá; conj. prez. 3 să zv'ârle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (În concurență cu azvârli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o mișcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). Zvârle pistolul acela că mi-e frică de el (NEGRUZZI). ♦ A proiecta în afară (ca urmare a unei impulsiuni lăuntrice). Vulcanul zvârle lavă. 2. A risipi, a împrăștia. ♦ Fig. A cheltui bani nebunește, fără socoteală. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l face să plece etc.) 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a porni cu mare avânt. ♦ A se arunca într-un loc (mai ridicat), sărind cu îndemânare. Se zvârle pe cal.Comp. bg. hvărlja, sb. vrljiti.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (Pop., în concurență cu azvârli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o mișcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda un lucru (nefolositor sau vătămător). ♦ A proiecta în afară (de la sine). Vulcanul zvârle lavă. 2. A risipi, a împrăștia. ♦ Fig. A cheltui bani fără socoteală. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l alunga etc.). 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș; a lovi. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a pomi cu mare avânt. ♦ A se arunca, a sări. Se zvârle pe cal.Cf. sb. vrljiti, bg. hvărljam.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (În concurență cu azvârli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o mișcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda un lucru (ne folositor sau vătămător). ♦ A proiecta în afară (ca urmare a unei impulsii lăuntrice). Vulcanul zvârle lavă. 2. A risipi, a împrăștia. ♦ Fig. A cheltui bani fără socoteală. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l alunga etc.). 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș; a lovi. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a porni cu mare avânt. ♦ A se arunca, a sări. Se zvârle pe cal.Cf. scr. vrljiti, bg. hvărljam.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ZVÂRLÍ vb., ind. prez. 1 sg. zvârl, 3 sg. zvấrlă / zvấrle, imperf. 3 sg. zvârleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zvấrle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române

ZVÂRLÍ vb. IV. [ind. prez. 1 sg. și zvấrlu]
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane

zvârlí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. zv'ârle, 3 pl.zv'ârlă / zvârl, imperf. 3 sg. zvârleá; conj. prez. 3 să zv'ârle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (În concurență cu azvârli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o mișcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). Zvârle pistolul acela că mi-e frică de el (NEGRUZZI). ♦ A proiecta în afară (ca urmare a unei impulsiuni lăuntrice). Vulcanul zvârle lavă. 2. A risipi, a împrăștia. ♦ Fig. A cheltui bani nebunește, fără socoteală. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l face să plece etc.) 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a porni cu mare avânt. ♦ A se arunca într-un loc (mai ridicat), sărind cu îndemânare. Se zvârle pe cal.Comp. bg. hvărlja, sb. vrljiti.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (Pop., în concurență cu azvârli) I. Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o mișcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda un lucru (nefolositor sau vătămător). ♦ A proiecta în afară (de la sine). Vulcanul zvârle lavă. 2. A risipi, a împrăștia. ♦ Fig. A cheltui bani fără socoteală. II. Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l alunga etc.). 2. (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș; a lovi. III. Refl. A se repezi, a se precipita, a pomi cu mare avânt. ♦ A se arunca, a sări. Se zvârle pe cal.Cf. sb. vrljiti, bg. hvărljam.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)