ZORNĂIÁLĂ, zornăieli, s. f. Zornăit, zornăitură, zornet. – Zornăi + suf. -eală.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a zornăiálă s. f., g.-d. art. zornăiélii; pl. zornăiéli
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ZORNĂIÁLĂ, zornăieli, s. f. Zornăit. – Din zornăi + suf. -eală.Sursa: Dicționarul limbii române moderne zornăĭálă f., pl. ĭelĭ. Zornăit.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ZORNĂIÁLĂ, zornăieli, s. f. Zornăit, zornăitură, zornet. – Zornăi + suf. -eală.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)