Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele zoaie:

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pr.: zoa-ie. - Pl. și: zoaie] – Cf. bg., ucr. zola.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ZOÁIE s.f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoi / zoáie, art. zóile / zoáiele
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române

ZOÁIE, zoi [Pl. și soi] s. f. (La sg. cu valoare de pl. sau, mai ales, la pl.) ~. (din bg., rus. zolá = leșie) [și DLRLC]
Sursa: Dicționarul etimologic român

zoáie (pop.) s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoáie / zoi, art. zoáiele / zóile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară. [Pl. și: zoaie] – Comp. bg., ucr. zola.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

zoáĭe f., pl. zoĭ (d. zolesc). Mold. Munt. Apă murdară care se face după ce s´a spălat ceva: ce zoaĭe curge de pe masa asta ! Maĭ des la pl. Lăturĭ, apă murdară de la bucătărie. V. zoarcă și soĭ 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ZOÁIE, zoaie, s. f. (Pop.) Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pl. și: zoi] – Cf. bg., ucr. zola.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pr.: zoa-ie. - Pl. și: zoaie] – Cf. bg., ucr. zola.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ZOÁIE s.f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoi / zoáie, art. zóile / zoáiele
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române

ZOÁIE, zoi [Pl. și soi] s. f. (La sg. cu valoare de pl. sau, mai ales, la pl.) ~. (din bg., rus. zolá = leșie) [și DLRLC]
Sursa: Dicționarul etimologic român

zoáie (pop.) s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoáie / zoi, art. zoáiele / zóile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară. [Pl. și: zoaie] – Comp. bg., ucr. zola.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

zoáĭe f., pl. zoĭ (d. zolesc). Mold. Munt. Apă murdară care se face după ce s´a spălat ceva: ce zoaĭe curge de pe masa asta ! Maĭ des la pl. Lăturĭ, apă murdară de la bucătărie. V. zoarcă și soĭ 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ZOÁIE, zoaie, s. f. (Pop.) Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pl. și: zoi] – Cf. bg., ucr. zola.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)