Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele zigzag:

ZIGZÁG, zigzaguri, s. n. Linie frântă care pare formată din mai multe litere Z puse cap la cap. ◊ Loc. adv. În zigzag = în formă de linie frântă, șerpuit. [Var.: zigzác s. n.] – Din fr. zigzag, germ. Zickzack.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ZIGZÁG, zigzáguri, s.n. ~ ◊ Loc. adv. În zigzag (sau în zigzaguri) = ~.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane

ZIGZÁG s.n. Șir de linii care formează alternativ între ele unghiuri ieșinde ori intrânde; linie frântă. ◊ În zigzag = în linie frântă. [< fr. zigzag].
Sursa: Dicționar de neologisme

ZIGZÁG s. n. linie frântă. ♦ în ~ = zigzagat. (< fr. zigzag)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

zigzág s. n. pl. zigzáguri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ZIGZÁG, zigzaguri, s. n. Linie frântă. ◊ Loc. adj. și adv. În zigzag (sau în zigzaguri) = în linie frântă, zigzagat. [Var.: zigzác s. n.] – Fr. zigzag (germ. zickzack).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*zigzág n., pl. urĭ (fr. zigzag, d. germ. zick-zack). Linie frîntă: fulgeru face zigzagurĭ. În zigzag, făcînd zigzagurĭ: un bețiv care merge în zigzag.
Sursa: Dicționaru limbii românești

zigzag n. 1. șir de linii formând între ele unghiuri alternativ ieșite și intrate; 2. fig. schimbări dese și alternative de purtare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ZIGZÁG, zigzaguri, s. n. Linie frântă care pare formată din mai multe litere Z puse cap la cap. ◊ Loc. adv. În zigzag = în formă de linie frântă, șerpuit. [Var.: zigzác s. n.] – Din fr. zigzag, germ. Zickzack.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)