ZDRĂNGĂNÍRE, zdrăngăniri, s. f. Acțiunea de a zdrăngăni și rezultatul ei. – V. zdrăngăni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a zdrăngăníre s. f., g.-d. art. zdrăngănírii; pl. zdrăngăníri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ZDRĂNGĂNÍRE, zdrăngăniri, s. f. Acțiunea de a zdrăngăni și rezultatul ei. – V. zdrăngăni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
zdrăngănire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul zdrăngăni