ZBICÍT, -Ă, zbiciți, -te, adj. Uscat, zvântat. – V. zbici1.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a zbicít1, zbicítă, zbicíți, zbicíte, adj. (reg.) smucit, eliberat din strânsoare.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
ZBICÍT, -Ă, zbiciți, -te, adj. Uscat, zvântat. – V. zbici2.Sursa: Dicționarul limbii române moderne ZBICÍT, -Ă, zbiciți, -te, adj. (Pop.) Uscat, zvântat. – V. zbici1.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
zbicit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul zbici