Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele zang:

ZANG interj. v. zâng.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane


zang interj. – Imită zornăitul obiectelor metalice. – Var. zîng, zing, zdrang, sdrang și der. zanga. Creație expresivă. – Der. zăngăni, vb. (a zornăi, a zdrăngăni), cf. mr. dzăngarare, mag. csengeni (Cihac, II, 540); zăngănitură, s. f. (zornăit); zăngăt (var. zănghet, zînghet, zinghet), s. n. (zornăit); zăngănitor, adj. (zornăitor).
Sursa: Dicționarul etimologic român

zang interj.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

zang și (rar) zîng (d. zăngănesc, ca zbîr, zbirn d. zbor, zbîrnîĭ) interj. care arată sunetu cĭocniriĭ lamelor de metal (de ex., al unor săbiĭ) și a paharelor supțirĭ [!]. V. zdrang, zur, dang, țanc 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești

zang ! int. imită sunetul metalului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ZÂNG interj. Cuvânt care imită sunetul clopotului sau al unui metal lovit. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ZÂNG interj. Cuvânt care imită sunetul clopotului sau al unui metal lovit. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ZÂNG interj. Cuvânt care imită sunetul clopotului sau al unui metal lovit. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)