Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele zamparagiu:

ZAMPARAGÍU, zamparagii, s. m. (Pop.) Derbedeu. – Cf. tc. zampara.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


zamparagíu (-ii), s. m. – Haimana, pungaș. Tc. zampara (Șeineanu, II, 383). – Der. zamaralîc, s. n. (haimanalîc), din tc. zamparalik. Legătura acestor cuvinte cu geampara nu este clară.
Sursa: Dicționarul etimologic român

zamparagíu (pop.) s. m., art. zamparagíul; pl. zamparagíi, art. zamparagíii (-gi-ii)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

zamparagiu, zamparagii s. m. (pop.) derbedeu
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

ZAMPARAGÍU, zamparagii, s. m. Derbedeu. – Tc. zampara.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

zamparagíŭ m. (din geamparagiŭ, după pron. ngr., adică „acela care umblă după cîntece”, maĭ degrabă de cît [!] d. turc. pers. zen-pare, care, la Șăĭn., înseamnă „cel ce aleargă după femeĭ”, dar care nu e în dicț.). Fam. Berbant, ștrengar.
Sursa: Dicționaru limbii românești

zamparagiu m. ștrengar: o adunătură de zamparagii din toată lumea CR. [Tras din turc. ZAMPARA, craidon, lit. care aleargă după femei].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ZAMPARAGÍU, zamparagii, s. m. (Pop.) Derbedeu. – Cf. tc. zampara.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)