YANKÉU, yankéi, s. m. Nume dat, începând cu sec. XVII, locuitorilor din nord-estul S.U.A.; p. gener. (de obicei depr.) cetățean al S.U.A. – Din engl. yankee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a yankéu s. m., art. yankéul; pl. yankéi, art. yankéii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
YANKÉU s.m. Poreclă (ironică) dată începând cu sec. XVIII locuitorilor (părții de est a) Statelor Unite ale Americii de către englezi și francezi. [< engl. yankee].
Sursa: Dicționar de neologisme
YANKÉU s. m. poreclă (ironică) dată, începând cu sec. XVII, locuitorilor din nord-estul S.U.A.; (p. ext.) orice cetățean al SUA. (< engl. yankee)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*yankéŭ m. (engl. Yankee, pron. ĭanki, care nu e alta de cît [!] cuv. English în gura indigenilor). Porecla Englejilor din Statele Unite ale Americiĭ de Nord.
Sursa: Dicționaru limbii românești
YANKÉU, yankei, s. m. Nume dat, începând cu sec. XVII, locuitorilor din nord-estul SUA; p. gener. cetățean al SUA – Din engl. yankee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)