Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele voma:

VOMÁ, vomez, vb. I. Tranz. A vomita, a vărsa, a borî. – Din fr. vomir. Cf. lat. vomere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


VOMÁ vb. I. tr. A vomita. [< fr. vomir, it. vomere < lat. vomere – a vărsa].
Sursa: Dicționar de neologisme

VOMÁ vb. tr. vomisment. (< fr. vomir, lat. vomere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

vomá (a ~) vb., ind. prez. 3 vomeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

VOMÁ, vomez, vb. I. Tranz. A vomita, a vărsa, a borî. – Din fr. vomir. Cf. lat. vomere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VÓMĂ, vome, s. f. Expulzare prin esofag și pe gură a conținutului stomacului, uneori și al intestinului subțire, provocată de contracțiile spastice ale diafragmei și ale mușchilor abdominali; vomare, vomitare, vomisment. – Din voma (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

VÓMĂ s.f. Vomitare. [< voma].
Sursa: Dicționar de neologisme

VÓMĂ s. f. vomitare. (< voma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

vómă s. f., g.-d. art. vómei; pl. vóme
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

VÓMĂ, vome, s. f. Expulzare prin esofag și pe gură a conținutului stomacului, uneori și al intestinului subțire, provocată de contracțiile spastice ale diafragmei și ale mușchilor abdominali; vomare, vomitare, vomisment. – Din voma (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)