VOLUNTARIÁT s. n. Angajare în armată ca voluntar (II); durată a serviciului militar pe care îl face cineva ca voluntar. [Pr.: -ri-at] – Din fr. volontariat (după voluntar).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a VOLUNTARIÁT s.n. Angajare în armată ca voluntar; durată a serviciului militar făcut ca voluntar. [Pron. -ri-at. / cf. fr. volontariat].
Sursa: Dicționar de neologisme
VOLUNTARIÁT s. n. angajare în armată ca voluntar; durata serviciului. (< fr. volontariat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
voluntariát (-ri-at) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *voluntariát n., pl. e (d. voluntar; fr. volontariat). Serviciu soldatuluĭ voluntar.
Sursa: Dicționaru limbii românești
voluntariat n. serviciu de voluntar, în special angajament militar contractat în anumite condițiuni.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
VOLUNTARIÁT s. n. 1. Angajare în armată ca voluntar (II); durată a serviciului militar pe care îl face cineva ca voluntar. 2. Activitate desfășurată în folosul altor persoane sau al societății fără a urmări un câștig material. [Pr.: -ri-at] – Din fr. volontariat (după voluntar).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)