VOLÉU1, voleuri, s. n. (Sport) Lovitură prin care mingea este expediată înainte ca ea să atingă pământul. – Din fr. volée.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
VOLÉU2, voleuri, s. n. (Rar) Jaluzea, oblon. – Din fr. volet.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a VOLÉU s.n. 1. V. vole. 2. Volet (1) [în DN]. ♦ Aripă laterală, mobilă a unui poliptic. 3. Serie rapidă de contracții musculare provocate artificial. [Cf. fr. volée, volet].
Sursa: Dicționar de neologisme
VOLÉU s. n. 1. (tenis) reluare din zbor a mingii, înainte de a atinge solul. 2. volet (1). ◊ aripă laterală, mobilă a unui poliptic. ◊ (cinem.) dispozitiv format din două sau patru palete mobile din tablă neagră mată, care se montează în fața aparatelor de iluminat pentru obturarea luminii. 3. serie rapidă de contracții musculare provocate artificial. 4. (pl.) efecte cinematografice constând în înlocuirea unei imagini prin alta, de-a lungul unei linii mobile de demarcație. (< fr. volée, volet)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
voleu, voleuri s. n. fese de femeie.Sursa: Dicționar de argou al limbii române voléu2 (lovitură asupra unei mingi, contracție musculară) s. n., art. voléul; pl. voléuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită VOLÉU1, voleuri, s. n. (Sport) Lovitură prin care mingea este expediată înainte ca ea să atingă pământul. – Din fr. volée.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
VOLÉU2 s. n. v. volet2.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 