Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele vocoder:

VOCODÉR1, vocodere, s. n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


loading...
VOCÓDER2 s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

VOCODÉR s.n. 1. Sistem electronic de telefonie în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită. 2. Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. [< fr., engl. vocoder, germ. Vocoder].
Sursa: Dicționar de neologisme

VOCODÉR s. n. 1. organ de analiză a sunetelor, care permite reconstituirea codificată într-un sistem informatic. 2. aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. (< engl., fr. vocoder)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

vocodér s. n., pl. vocodére
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

VOCODÉR1, vocodere, s. n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită artificial, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VOCÓDER2 s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VOCODÉR1, vocodere, s. n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

VOCÓDER2 s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

VOCODÉR s.n. 1. Sistem electronic de telefonie în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită. 2. Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. [< fr., engl. vocoder, germ. Vocoder].
Sursa: Dicționar de neologisme

VOCODÉR s. n. 1. organ de analiză a sunetelor, care permite reconstituirea codificată într-un sistem informatic. 2. aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. (< engl., fr. vocoder)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

vocodér s. n., pl. vocodére
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

VOCODÉR1, vocodere, s. n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită artificial, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VOCÓDER2 s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)