VITRIÓL, vitrioluri, s. n. (Pop.) Acid sulfuric (în soluție concentrată). ♦ (Înv.) Nume dat unor sulfați. [Pr.: -tri-ol] – Din fr. vitriol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a VITRIÓL s.n. Acid sulfuric. [Pron. -tri-ol, var. vitrion s.n. / < fr. vitriol, cf. lat.t. vitriolum].
Sursa: Dicționar de neologisme
VITRIÓL s. n. 1. acid sulfuric. 2. nume dat unor sulfați. (< fr. vitriol)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
vitriól (pop.) (vi-tri-ol) s. n., pl. vitrióluriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *vitriól n., pl. urĭ (fr. vitriol, d. mlat. vitriolum, dim. d. vitrum, sticlă, din pricina aspectuluĭ sticlos al acestor sărurĭ). La vechiĭ chimiștĭ, sulfat: vitriol alb (sulfat de zinc), vitriol albastru (sulfat de cupru), vitriol verde (sulfat de fer [!]). Azĭ, acid sulfuric concentrat.
Sursa: Dicționaru limbii românești
vitriol n. 1. nume dat od. tuturor sulfatelor: vitriol alb, sulfat de zinc; vitriol albastru, sulfat de aramă; vitriol verde, sulfat de fier; 2. în special, uleiu de vitriol, acid sulfuric concentrat
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
VITRIÓL, vitrioluri, s. n. (Pop.) Acid sulfuric (în soluție concentrată). ♦ (înv.) Nume dat unor sulfați. [Pr.: -tri-ol] – Din fr. vitriol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)