Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele valău:

valắu, (halău), s.n. – 1. Jgheab din lemn sau metal, de sub streșina casei, pentru colectarea apelor pluviale; ciotărnă, ciurău, jdáb. 2. Covată (din lemn scobit, scândură sau piatră) din care se dă de mâncare la porci; troacă. 3. Albie (pentru adăparea animalelor) care se așează lângă fântână; construită dintr-un trunchi de copac scobit în interior, așezat pe doi bolovani și prevăzut, la capătul mai înclinat cu un dop de lemn. Până nu demult se mai întâlneau și valauă din piatră (Dăncuș 1986: 106). 4. Uluc la streașina casei. 5. Jgheab de lemn, ușor înclinat, alimentat cu apă, folosit la spălarea minereurilor aurifere, după ce acestea au fost sfărâmate de șteampuri. – Din magh. vályú (dial. válu, vállu, válló) (MDA).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș


valắŭ și vălắŭ n., pl. ăĭe (ung. válu). Trans. ș. a. Jgheab, troacă (de adăpat vitele, de dat mîncare porcilor ș. a.). V. halăŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

vălắu, văláie, s.n. (reg.) jgheab.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

vălắu (-láie), s. n. – Albie, covată. Mag. vállu (Cihac, II, 537; Gáldi, Dict., 168). În Trans. și Olt.
Sursa: Dicționarul etimologic român

vălắŭ, V. valăŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

vălău n. Tr. jghiab. [Ung. VÁLU].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a