Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele vătală:

VATÁLĂ, vatale, s. f. Organ mobil al războiului de țesut, care susține spata și permite dirijarea suveicii prin rost, menținerea paralelă a firelor de urzeală și îndesarea firului de bătătură. [Var.: (pop.) vătală s. f.] – Din bg. vatala (pl.).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


vatálă f., pl. e (bg. vátalo, pl. vatala). Pl. Cele doŭă lemne (care formează un cadru cu altele doŭă micĭ) care țin spata războĭuluĭ de țesut. – În Olt. brîgle.
Sursa: Dicționaru limbii românești

VATÁLĂ s. f. v. vătală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VĂTÁLĂ s. f. v. vatală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

vătálă (-le), s. f. – Organ mobil al războiului de țesut. Bg. vatala, vatalo (Tiktin; Conev 61), cf. slov. vatal.
Sursa: Dicționarul etimologic român

vătálă s. f., g.-d. art. vătálei; pl. vătále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

VĂTÁLĂ, vătale, s. f. Organ mobil al războiului de țesut, care susține spata și permite dirijarea suveicii prin rost, menținerea paralelă a firelor de urzeală și îndesarea firului de bătătură. [Var.: vatálă s.f] – Din bg. vatala.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)