Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele usuc:

USÚC, usucuri, s. n. Substanță unsuroasă, albă-gălbuie, secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor, care protejează fibrele de lână, menținându-le rezistența și elasticitatea. ♦ Apă unsuroasă rezultată din prima spălare a lânii (și folosită în medicina populară la tratamentul scabiei). – Lat. suc(c)us + usuc (prez. ind. al lui usca).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


usúc s. n.1. Substanță unsuroasă de la lîna oilor. – 2. Murdărie în apa în care se spală lîna prima dată. – Mr. usîc. Var. ursuc. Origine necunoscută. După Tiktin, din usca „a-și pierde umiditatea”. După Diculescu, Elementele, 456, din gr. οἴσυπος „grăsime de oaie”, prin intermediul unei forme eolice *οἴσυϰος. După Candrea, din lat. sucus contaminat cu usca.Der. usucos, adj. (slinos).
Sursa: Dicționarul etimologic român

!usúc (rar) s. n., pl. usúcuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

1) usúc n., pl. inuz. urĭ (vgr. oisypos [de unde și lat. oésypum], ca udmă d. oidma). Unsoarea de pe lîna oiĭ. Apa în care s´a spălat lîna. V. lip.
Sursa: Dicționaru limbii românești

2) usúc (est) și usc (vest), a uscá v. tr. (lat. ex-súco, -sucáre, a stoarce, d. sucus, suc; it. asciugare, pv. asugar, fr. essuyer, cat. aixugar, sp. enj-, pg. enx-. Usc s´a format din uscăm. Se conj. usuc, usucĭ, usucă; să usuce saŭ usc, uștĭ, uscă; să uște, ĭar în colo [!], uscăm ș. a. Cp. cu mănînc). Scot umezeala: soarele și vîntu usucă drumurile. V. refl. Mor (vorbind de plante): copacu s´a uscat. Fig. Mă consum de boală, de întristare, de dor: se usca pe picĭoare săracu ! V. sec.
Sursa: Dicționaru limbii românești

usuc n. Mold. apa în care s’a spălat lâna și materia ce se prinde de ea. [Origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

USÚC, usucuri, s. n. Substanță unsuroasă, albă-gălbuie, secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor, care protejează fibrele de lână, menținându-le rezistența și elasticitatea. ♦ Apă unsuroasă rezultată din prima spălare a lânii (și folosită în medicina populară la tratamentul scabiei). – Lat. suc(c)us + usuc (prez. ind. al lui usca).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

usuc - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul usca

usuc - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul usca