URZÓI, urzoaie, s. n. (Reg.) Urzitor1. – Din urzi + suf. -oi.Sursa: Dicționarul limbii române moderne urzói, -oaie, (urzitor), s.n. – Instrument folosit pentru a pregăti urzeala (țesătură) la războiul de țesut (Hotea 2006). Stavile pe care se fixează tíara (Papahagi 1925). Urzitor (Bârlea 1924): „Ea dă vina la urzoi / Că toată pânza-i lătunoi*” (Bârlea 1924 I: 96). – Din urzi + -oi.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș