URZÍRE, urziri, s. f. Acțiunea de a urzi și rezultatul ei; urzit. – V. urzi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a urzíre s. f., g.-d. art. urzírii; pl. urzíriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
urzíre f. Acțiunea de a urzi. Vechĭ. Întemeĭere.
Sursa: Dicționaru limbii românești
URZÍRE, urziri, s. f. Acțiunea de a urzi și rezultatul ei; urzit. – V. urzi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
urzire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul urzi