Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele urmăritor:

URMĂRITÓR, -OÁRE, urmăritori, -oare, s. m. și f. Persoană care urmărește pe cineva (pentru a supraveghea, a prinde, a aresta). – Urmări + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


urmăritór s. m., pl. urmăritóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

URMĂRITÓR, -OÁRE, urmăritori, -oare, s. m. și f. Persoană care urmărește pe cineva (pentru a supraveghea, a prinde, a aresta). – Urmări + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)