UR- v. uro1-.
Sursa: Dicționar de neologisme
UR, oraș antic (milen. 4-3 î. Hr.), în S Mesopotamiei (Caldeea), la 235 km SE de vechiul Babilon și 16 km V de fl. Eufrat. Unul dintre cele mai vechi centre de civilizație urbană din lume. În sec. 23-21 î. Hr., capitala statului sumerian. Abandonat în sec. 4 î. Hr., probabil ca urmare a deplasării cursului Eufratului. Ruinele orașului U., inclusiv vestigiile unui zigurat, au fost descoperite în anii 1922-1934 de către o misiune britanică condusă de Sir Leonard Woolley. Potrivit tradiției biblice a fost patria lui Abraham. Pe locul anticului oraș U., s-a dezvoltat localit. modernă iraqiană Tall al (Tell el)-Muqaiyir, lângă An-Nāsirῑyah.Sursa: Dicționar enciclopedic
urât1 adj. m., pl. urâți; f. urấtă, pl. urấteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ur, a urá, V. urez.
Sursa: Dicționaru limbii românești