UNSOÁRE, unsori, s. f. 1. Substanță grasă, uleioasă (de origine animală sau vegetală) cu care se unge ceva sau cineva sau care servește la gătit. 2. Faptul de a unge. – Uns + suf. -oare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a unsoáre s. f., g.-d. art. unsórii; pl. unsóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
unsoáre f., pl. orĭ. Acțiunea de a unge (cp. cu tunsoare). Substanță de uns (ungŭent, pomadă, grăsime, uleĭ, păcură, petrol ș. a.): unsoare de mașinĭ, de ghete (cremă). V. untură.
Sursa: Dicționaru limbii românești
unsoare f. 1. materie de uns, alifie; 2. materie grasă, grăsime topită.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
UNSOÁRE, unsori, s. f. 1. Substanță grasă, uleioasă (de origine animală sau vegetală) cu care se unge ceva sau cineva sau care servește la gătit. 2. Faptul de a unge. – Uns + suf. -oare.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)