TURNÁNTĂ s.f. 1. Mișcare circulară, înconjur, rotire. ♦ Loc unde cotește un drum, o pistă sportivă; cotitură. 2. Mică bibliotecă care se învârtește în jurul unui ax central. // adj. Scenă turnantă = scenă rotativă care permite schimbarea rapidă a decorului; ușă turnantă = ușă formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. [< fr. tournante].
Sursa: Dicționar de neologisme
turnántă s. f., g.-d. art. turnántei; pl. turnánteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
turnantă f. mică bibliotecă mobilă (= fr. tournante).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
turnanta - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul turnant
turnantă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul turnant