Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele turburare:

TURBURÁRE s. f. v. tulburare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


turburáre (vest) și tulb- (est) f. Acțiunea de a saŭ de a se tulbura: turburarea apeĭ. Fig. Agitațiune tumultoasă: a nu putea vorbi în mijlocu turburăriĭ. Neînțelegere, discordie: a aduce turburare într´o familie. Neliniște sufletească, îngrijorare: plin de turburare. Pl. Răscoală, revoltă: a reprima sever turburările.
Sursa: Dicționaru limbii românești

turburare f. 1. acțiunea de a (se) turbura: turburarea apei; 2. confuziune, agitațiune dezordonată: a cauza turburare; 3. neliniște sufletească: e plin de turburare; 4. pl. răscoale populare, râsboaie civile: a ațâța turburări.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TURBURÁRE s. f. v. tulburare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

turburare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul turbura