TRONC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o ciocănire, de o cădere, de trântirea unui lucru etc. ◊ Expr. A-i cădea cuiva (cu) tronc (la inimă) = a-i deveni cuiva drag dintr-o dată; a îndrăgi (pe neașteptate). ♦ Exclamație care exprimă surpriza în fața unui lucru neașteptat sau a unei situații neprevăzute. ◊ Expr. (Fam.) Tronc, Marghioalo, se spune când cineva face sau spune ceva nepotrivit cu situația în care se găsește. – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TRONC s. n. (anat.) 1. corpul uman sau animal considerat fără cap și membre; trunchi. 2. nume dat unor vase și nervi care, după un scurt traiect, se divid în ramuri terminale. (< fr. tronc, lat. truncus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
tronc interj. – Exprimă surpriza și mirarea. Creație expresivă, cf. bo(n)c, tranc, trosc. – Der. troncan, s. m. (băiat robust); troncăni, vb. (a trăncăni, a flecări), cf. trăncăni; troncănit, s. n. (pălăvrăgeală); troncăt (var. troncot), s. n. (huruit). Cf. hodoronc-tronc.Sursa: Dicționarul etimologic român tronc interj.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită tronc, interj. care arată surpriza cînd unu vine c´o ideĭe saŭ c´o vorbă curioasă și neașteptată: Tronc ! (saŭ hodoronc-tronc saŭ tronc, Mărico !). Da de unde țĭ-a maĭ trăsnit și asta pin [!] cap ?! Tronc (saŭ hodoronc-tronc) și el cu gustu luĭ ! A-țĭ cădea cineva tronc (saŭ cu tronc) la inimă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
tronc ! int. 1. imită sgomotul căderii subite; 2. exprimă ceva de tot nepotrivit cu cele zise înainte: tronc, Marico !; a cădea (cu) tronc la inimă, a plăcea la prima vedere. [Onomatopee (v. tronc !)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TRONC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o ciocnire, de o cădere, de trântirea unui lucru etc. ◊ Expr. A-i cădea cuiva (cu) tronc (la inimă) = a-i deveni cuiva drag dintr-odată; a îndrăgi (pe neașteptate). ♦ Exclamație care exprimă surpriza în fața unui lucru neașteptat sau a unei situații neprevăzute. ◊ Expr. (Fam.) Tronc, Marghioalo, se spune când cineva face sau spune ceva nepotrivit cu situația în care se găsește. – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)