TRÍSMUS, trismusuri, s. n. Contracție spastică involuntară a mușchilor mandibulei, care împiedică deschiderea gurii. – Din fr. trismus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TRÍSMUS s.n. (Med.) Contracție spastică a mușchilor maxilarelor, simptom al tetanosului. [< fr. trismus, cf. gr. trismos].
Sursa: Dicționar de neologisme
TRÍSMUS s. n. contracție spastică involuntară a mușchilor maxilarelor, simptom al tetanosului. (< fr. trismus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
trísmus s. n., pl. trísmusuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TRÍSMUS, trismusuri, s. n. Contracție spastică involuntară a mușchilor mandibulei, care împiedică deschiderea gurii. – Din fr. trismus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)